Motanul meu se cheamă... Pisica. Răspunde surprinzător de bine la auzul consoanei fricative alveolare surde s, pronunțată lung și încadrată între două i-uri ascuțite. În fine, nu numele e important, ci musiu motanul în cauză. Urmează niște poze cu dumnealui. Mi-am permis niște interpretări pisicologice ale ipostazelor în care l-am surprins. O singură precizare: pentru ca pozele să aibă sens, trebuie să se înțeleagă foarte clar faptul că pasiunea mîțului ăstuia e să se bage în seamă.
Masă? Care masă?
Te ignor în continuare...
Bine! Ai cîștigat, mă dau jos... da' nu mai zbiera!
Da' ce? Credeai că dacă-s pe jos, ai scăpat de mine?
Ufff! Am obosit. Mă odihnesc pentru runda II.
Ta-raaaa! Iacă-tă-mă-s! Ți-era dor de mine, nu-i așa?
Offf! Iar se face că nu mă vede. Tre' s-o fac din nou pe lol-pisica...
lol-pisica #1: urs truly, Galeșu'
lol-pisica #2: i r serious cat
lol-pisica #3: i'm in ur... bliț
Mă dezamăgești. Trebuia să-mi fi spus „Sfinxul”. Ăsta era un nume care ar fi reflectat distincția mea aristocratică și... Heiiii! Pe cine faci tu „pisică de șanț”?!
Acu' că m-ai mîngîiat... ți-am iertat ireverența.
Daaa, știiiiu că sînt fotogenic.
Mişto pisica. Nu ştiu de ce mi se par mult mai "cool" decât câinii.. probabil pentru că o alură mai de neîmblânzit.
RăspundețiȘtergereCând eram mic totuşi îmi plăcea să torturez pisica bunicilor.. semn al sociopatiei cred.
Mulțam! Mie îmi plac animalele în general, dar m-am obișnuit mai mult cu pisicile – erau o droaie prin jurul blocului, cînd eram eu mică.
RăspundețiȘtergereEh... bine că ai crescut între timp, hihi.
eu am o pisică grasă în scara blocului care tocmai a fătat trei pisicuţi mici şi drăgălaşi care miaună când ies din bloc... mi-e frică să nu calc peste ei din greşeală.
RăspundețiȘtergereAsta e a treia mîță pe care o am. După ce, din motive diferite, am rămas fără primele două (pe una nu aveam unde să o țin, iar pe cealaltă nu o puteam disloca din mediul ei natural – curtea), nu am reușit să scap de un obicei care mi-a devenit reflex: să mă uit cu mare atenție pe unde calc, mai ales cînd pășesc peste un prag.
RăspundețiȘtergeree bine, nu vrei sa o faci clătită pe podea doar. În copilărie încercam să aflu dacă poate să zboare aruncând-o în grajd la găini sau o puneam să se bată cu cocoşul de plictiseală. Mwahaha...
RăspundețiȘtergereUhhh... copiii îs ciudați rău. Bunicul meu povestea amuzat cum în copilărie băga labele pisicii în jumătăți de nucă și parcă turna și smoală (sau ceva adeziv), ajutat de un complice. Și aia cu tinicheaua legată de coadă e clasică.
RăspundețiȘtergerePe de altă parte, eu nu numai că nu chinuiam animalele, dar mă fascinau pur și simplu – poate de unde că am crescut într-un oraș.
Wow.. sigur nu e şi bunică-tu un sociopat? Pe mine nu mă prea fascinează animalele, mă chiar seacă oamenii care îşi aduc câinii să se cace sau urineze pe trotuar chiar în timp ce merg pe stradă şi apoi se prefac ca şi cum nu s-a întâmplat nimic! Încă un motiv să urăsc animalele numite oameni.
RăspundețiȘtergereBine... e greu să îi educi pe nesimțiți. Cea mai tare chestie: cineva îl întreabă pe un de-ăsta care își lăsa cîinele să producă pe trotuar: «Bine, domnule, dar chiar așa, se poate?...», la care vita: «Da, uită-te și matale, vezi bine că se poate!» Ce naiba să-i mai zici?
RăspundețiȘtergerePrin București a pus primăria din loc în loc cîte un coș special pentru ca stăpînii să strîngă rahatul patrupedelor din posesie. Știi, ca în țările civilizate. Aș! Ți-ai găsit. După cîteva zile, funcționau pe post de coșuri normale de gunoi.
Bunică-meu putea fi afurisit uneori, dar nu sociopat.
Wow.. aşa ţi s-a întâmplat să-ţi zică? Măcar aveţi ceva să folosiţi drept coşuri de gunoi.. la mine în land of Mazăre cad coşuri de gunoi pe jos :))
RăspundețiȘtergereNu mie, ci bunică-mii cu ai ei impozanți-din-părți 150 de cm. Dacă eram eu în situația aia... ăăă... cred că m-aș fi enervat. Rău.
RăspundețiȘtergereArata exact ca motanul meu!!! Si ca pisica, si ca puiul (desigur, probabil deoarece sunt toti pisici):)) Cu observatia ca ai mei sunt crem:)
RăspundețiȘtergereAlexandra e ochelarista.
RăspundețiȘtergere