Trebuia să îmi recuperez niște „opere” de pe aparatul de fotografiat, așa că am catadicsit în fine să-i înfig mufa și să descarc și restul pozelor. Găsii, astfel, una făcută pe undeva pe Șoseaua Colentina, acum vreo lună.
Oan handrăd părsent lethăr, să muară dujmanii!
Lether și nu leather, carevasăzică. Păi ce, nu s-o înțelege și-așa?
Eu am o ipoteză foarte simplă: ălora care nu sînt în stare să-și învețe nici măcar limba maternă cum trebuie nu le dau nici o șansă în încercarea de a învăța corect o altă limbă. În situația de față, pornesc de la concluzie (constatarea că limba a doua e deja varză) și mă gîndesc dacă s-ar putea aplica reciproca, adicătelea dacă într-adevăr patronul buticului are probleme și cu româna. Așa că, dragă proprietar de șop de Colentina, dacă citești matale aceste rînduri, ia-ncearcă să scrii după dictare, să vedem ce o ieși:
Trecutu-mi-a-ntr-o zi prin gînd
Să îmi deschid o pielărie
Și-am zis că și mai șmen o fi
De-oi pune-n geam la prăvălie
Și-n străineză un cuvînt.
Ba zău de mie nu mi se pare că băieții ăștia sunt tari pă sistem cu marchetingu.
RăspundețiȘtergere