luni, 14 februarie 2011

Zeul meu, zeul tău

Imagine preluată de aici

Am discutat de curînd cu un amic cu care nu mai avusesem un schimb de idei cam de multicel. A existat o perioadă în care vorbeam foarte des, după care eu am dispărut din contextul în care l-am cunoscut și nu am mai apucat decît să ne salutăm din cînd în cînd, și atunci pe fugă. După cîteva platitudini epice (în sensul de ce a mai făcut fiecare și unde se află actualmente în realizarea planurilor pe care fiecare ni le enunțaserăm acum niște ani), am intrat și în subiecte mai interesante, însă cu un tact... englezesc. Tatonam amîndoi terenul, interlocutorul în cauză fiind un ins nu neapărat rezervat și politicos, ci avînd o empatie înnăscută care îl împiedică să își mitralieze partenerul de discuție cu punctul lui de vedere exprimat axiomatic și implacabil.

Am ajuns să vorbim un pic despre religie, subiect care știam că îl amuză și îl și nedumerește într-o oarecare măsură. Așadar ne investigam reciproc poziția curentă vizavi de acest fenomen, corelînd-o cu cea pe care știam că o deținea fiecare dintre noi acum ceva timp. (Și să mai zici că nu poți învăța nimic despre tine văzîndu-te prin ochii altora.) Cu această ocazie, mi-am dat seama că mi-am ajustat și eu atitudinea – de unde acum cîțiva ani luam credința și practicanții ei în zeflemea, point terminé, acum sînt din ce în ce mai contrariată: nu o mai pot privi decît drept maladie mentală dobîndită – inoculată de contextul sociocultural al individului, mai precis.

De fapt, mi se pare o totală pierdere de timp să despic firul în patru în ceea ce privește actul credinței. Văd această analiză ca pe un exercițiu la fel de futil precum ridicarea unei sprîncene, urmată de clipitul ultragiat în fața unei constatări statistice precum aceea că patru din zece români cred că soarele se învîrte în jurul Pămîntului. Dar nu este același lucru. În timp ce o ignoranță totală privind funcționarea bietului nostru sistem solar este foarte puțin susceptibilă de a ralia niște hoarde sîngeroase de geocentriști, religia posedă această proprietate de a reuni sub o umbrelă ideologică niște indivizi cu o agendă și cu tendința deranjantă de a vîrî pumnul în gura celor care sînt neimpresionați de aceste fabulații.

Bun, despre efectele religiei ca sistem instituționalizat de credințe este plină blogosfera de pretutindeni și nu are nici un sens să mai vorbesc. Dar revin la nedumerire și la amicul cu care vorbeam. Punîndu-mă în postura unui extraterestru care de-abia acum a ajuns pe această mirobolantă planetă, i-am zis că neputința mea de a pătrunde această „gîndire” colectivă începe de la cel mai elementar dintre aspecte: de ce are fiecare credincios convingerea că religia sa este cea corectă?

Din cîte înțeleg, este vorba de un fel de «Cititorii noștri sînt mai inteligenți decît ai lor» sau «Frate-meu e mai tare decît frate-tău» în stare să genereze măceluri. În numele unui zeu sau al unor zei. După logica aceasta, deci, care ar fi ăl’ mai bun zeu? Ăla care conduce la mai multe victime? Cam nevolnici zeii ăștia, dacă au nevoie de mijlocitori umani războinici pentru a își etala mușchii celești.

Într-o confruntare, cîștigă cel mai puternic. Hai să iau un exemplu mai pămîntesc. A existat o perioadă lungă în istoria omenirii cînd animalul numit „geocentrism” a fost singurul care a hălăduit în deplină libertate prin creierele bipezilor. La un moment dat, s-a născut animalul numit „heliocentrism”. Tărîmul cețos prin care se preumblau cele două dobitoace a devenit neîncăpător, așa că fiecare a fost nevoit să se înarmeze cu ce avea mai bun. În final, artileria științifică a heliocentrismului l-a pus la pămînt pe geocentrism și, cu timpul, pînă și biserica a acceptat că mascota lor a fost făcută KO. Deci cel mai tare a triumfat. Acum toți bipezii – pardon, doar șase din zece români – înțeleg în fine că Pămîntul e ăla care face ture în jurul soarelui, și nu invers.

Imagine preluată de aici

Confruntarea ar trebui să fie valabilă pe aceleași principii și în cazul zeilor. Doar că amărîții, după cum am arătat, se pare că nu sînt capabili să se bată singuri și au nevoie să fie reprezentați de niște tabere umane. E ca la ghildele din MMORPG-uri. Și tot ca acolo, se poate vorbi de un fel de palmares. E ciudat toutși să vezi cum religia, care ar trebui – nu-i așa? – să îl ajute pe fiecare adept să devină mai bun nu reușește decît să se încununeze în urma acestor conflicte cu laurii care arată cîte victime a făcut în ghildele adverse. Deci zeii ăștia pentru care au luptat și luptă devotatele lor turme își cuantifică tăria prin numărul de stîrvuri pe care le lasă în urmă. Ho, oameni buni! Nu-i destul că deținem deja destulă tehnologie folosită fără discernămînt? Mai trebuie să ne mai dăm în cap și cu Invizibilii Inorogi Roz pe care îi slăvim?

Morală/rezumat: prea multe probleme pe această biată planetă ca să ne mai pierdem timpul, energia și viețile zbătîndu-ne pentru a înfige stindardul zeului favorit în inima încă pulsînd a altor Homo sapiens. (Îmi pare că termenul de „sapiens” nu a fost ales într-un mod tocmai realist.)

8 comentarii:

  1. Numele lui homo curent a fost probabil ales de unul care chiar sapientia , fără să se mai gândească la semenii lui mai puţin dotaţi .

    În altă ordine de idei, vis-a-vis de geocentrism, e şocant procentul, dar mai e ceva şocant, posibilele motive pentru care cred asta . Majoritatea geocentriştilor, au auzit ce e heliocentrismul dar nu îl acceptă . Am auzit o variantă pentru asta , it goes like this : oamenii aia de ştiinţă are not to be trusted, nu se ştie ce conspiraţii fac ei şi ce minciuni ne baga pe gât să ne îndepîrteze de Dumnezeu . Şi am auzit varaţii ale acestui "argument" pentru mai multe subiecte . Deci săracii oameni sunt de-a dreptul înspăimîntaţi de ştiinţă, şi nu pot să-i condamn, science can be scary , şi ei nu au cum să testeze că soarele-i în centru , sau poate se poate testa de la sol ? Dacă se poate, avem o şansă să-i convingem :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Cînd ceva nu convine, se caută o mîrțoagă în cîrca căreia să se arunce vina. Zici că oamenii religioși, fiind înspăimîntați de știință, inventează conspirații pe care le pun pe seama oamenilor de știință. Că tot menționai că îl urmărești pe Richard Dawkins, tot el spunea că mîhnirea lui are rădăcini profunde, pentru că nu este vorba de un conflict între religie și știință decît în aspectele superficiale; problema își are rădăcinile în opoziția între iraționalitate/superstiție și raționalitate.

    O altă „acuzație” este că mințile rațional-științifice nu fac decît să își creeze o „religie” din știință. Pentru niște pitecantropi contemporani, știința este o chestiune de credință. Ei sînt de părere că fiecare își croiește adevărul propriu după cum găsește el de cuviință, ghidîndu-se după preferințe personale. Cam prin asta se înțelege «relativismul cultural», despre care tot Dawkins spunea că să-i arate lui cineva un relativist de-ăsta cultural aflat în zbor la 9000 km altitudine, iar el o să-i arate în schimb un ipocrit; motivul pentru care poate să zboare la un congres internațional de critică literară în loc să se prăbușească într-un cîmp e că mulți ingineri deștepți și-au făcut calculele cum trebuie.

    Variantă: nu am cunoscut oameni care să fi dorit să testeze „teoria” gravitațională.

    Testatul ăsta, la fel ca teoria, e o noțiune care în context științific înseamnă altceva decît ce lasă limbajul curent să se înțeleagă. Teoria este o ipoteză testată și para-testată. De la sol chiar. Doar că testarea științifică presupune niște cunoștințe pe care pitecantropii amintiți se pare că nu sînt dornici să și le însușească. Un fel de «Eu sînt sceptic, dar nu mă obosesc să achiziționez aparatul analitic de care am nevoie ca să pot să îmi justific acest scepticism.» Ce naiba s-o fi întîmplat cu motto-ul lor preferat, «Crede și nu cerceta»? Ah, ăla se aplică doar în cazul învățăturilor (?) cărții de căpătîi.

    RăspundețiȘtergere
  3. Chiar asa ! La asta ma gandeam si eu , ca de ce nu cred si alte lucruri fara dovezi ! Din cauza ca unele sunt dictate de zeu si altele de oameni cu interese (oamenii de stiinta si altii ) Eu poate raportez lucrurile la mine, si ma gandeam ca daca le poti demonstra ca un lucru e gresit, poate isi vor folosi acel scepticism indreptat impotriva stiintei sa-si analizeze alte conceptii care vin in conflict cu zisa stiinta . SI chestia cu facerea de religie din stiinta este absurda . Daca gravitatia e clara, daca heliocentrismul e clar, e normal ca toti vom considera asa, dar asta nu e o religie, dimpotriva, bazandu-se per dovezi si realitate, stiinta este singurul loc unde se tinde spre un punct comun, in religie se tinde spre mii si mii de puncte diferite, pt ca fiecare interpreteaza niste cuvinte nefondate in mod diferit .

    In alta ordine de idei, eu am mentionat un motiv pe care l-am azit eu invocat, nu am avut pretentia sa fac o lista . Si in motivul mentionat de mine, ma gandeam la scamul cu veriga lipsa, la scamul cu vaccinurile, etc, unde unii au dat un nume rau stiintei, a fost super mediatizat si oamenii au acuma impresia ca stiinta umbla tot cu dovezi contrafacute , sadly .

    RăspundețiȘtergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  5. Schimba, fi-r-ar a dracu... de culoare!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Raspunsul la prima intrebare: http://adrianarvunescu.wordpress.com/2011/01/24/ce-este-religia/

    RăspundețiȘtergere
  7. Deci, in primul rand, vreau sa va desconspir faptul ca eu sunt, in primul rand, om de stiinta.
    Eu nu sunt ca voi, cu contabilitati, hobbiuri si Animal Planet. Eu chiar am legatura zi de zi cu subiectul.
    Din nefericire, voi n-ati inteles NIMIC din istoria stiintei si din metodologia stiintifica... nici macar ce inseamna TEORIE.
    Teorie este atunci cand o ipoteza verifica niste observatii. In stiinta, spre deosebire de religie, teoriile au domenii de definitie, nu sunt universale.
    Adica se aplica unui domeniu cunoscut. De scuza asta va folositi si voi cand afirmati ca evolutionismul nu trebuie sa explice abiogeneza.
    Faptul ca tu ai rasdovedit o teorie, fie ea si a gravitatiei... nu inseamna ca ai universalizat-o, ci doar ca ai stabilit o certitudine mai mare in cadrul domeniului de definitie.
    Ca sa ii extinzi domeniul de definitie asta inseamna sa te duci intr-o gaura neagra sa vezi ce face gravitatia acolo, sa te duci la momentul big-bangului sa vezi ce face gravitatia acolo, sa faci experimente cu materie neagra etc. Cu asta se ocupa baietii cu superstringurile si quantum gravity, sa rascoleasca cumva relativitatea sa functioneze si unde nu functioneaza.
    Voi n-ati inteles ca daca scrii de 1000 de ori pe o tabla ca dawkins e cool... asta nu inseamna ca ati transformat parerea voastra in adevar universal?

    RăspundețiȘtergere
  8. Numele lui homo curent e "homo rapiens". Se potriveste cel mai bine. Sa moara mama.

    RăspundețiȘtergere

Comentariile nu sînt moderate momentan, însă toanele posesoarei blogului pot determina ca mesajele injurioase, vulgare sau oligofrene să fie suprimate.