Revizitînd impresionismul

Pînă la urmă, am apucat expoziția Claude Monet de la Grand Palais în ultima zi. Ar fi fost păcat să nu o văd. Multe dintre tablouri veneau de la diverse muzee din Paris, ce-i drept, dar multe erau aduse din alte orașe din Franța, de la muzee europene și chiar din Statele Unite; altele fuseseră împrumutate din colecții particulare. Mai rar să le vezi pe toate reunite într-un singur loc.

Claude Monet – Impresie. Răsărit de soare (1872)

Claude Monet (1840-1926) a fost un pictor impresionist. De fapt, numele stilului provine de la un tablou de-al său, realizat în 1872 și reprezentînd un răsărit de soare deasupra portului Le Havre. A fost expus în 1874 cu ocazia primei ediții a „Salonului din Paris” organizat de Societatea anonimă a artiștilor pictori, sculptori și gravori. Titlul său, Impresie. Răsărit de soare, luat în derîdere de criticul de artă Louis Leroy, a dat denumirea curentului care avea să devină cunoscut în istoria artei drept impresionism.

Goana după sens

Unul dintre cîinii folosiți de Pavlov (Muzeul Pavlov, Sankt Petersburg) ^[1]

Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, Ivan Pavlov (1849-1936) a observat că, la vederea laborantului care le dădea de obicei să mănînce, cîinii pe care studia fiziologia digestiei începeau să saliveze. Această constatare i-a dat ideea de a acționa un stimul sonor (un clopoțel) înainte de hrănirea cîinilor. După cîteva repetiții, animalele au început să saliveze doar la auzul clopoțelului. Cu alte cuvinte, a avut loc condiționarea clasică prin dezvoltarea unui răspuns condiționat.^[1]